După ce am citit pe nerăsuflate primele o sută de pagini, mi-am dat seama că voi reciti cu siguranţă această carte. Şi nu pentru scenele groteşti pe care ne aşteptăm cu toţii să le găsim într-o carte care descrie viaţa (sau mai degrabă supravieţuirea) în Penitenciarul de la Gherla în anii comunismului, ci pentru incredibila acurateţe cu care sunt notate psihologia omului, a maselor de oameni şi a românilor ca şi naţiune.
Nu am extras din această "experienţă" (pot să numesc aşa lecturarea acestei cărţi) neapărat "indivizii defecţi sufleteşte", "bătăile şi suferinţele" pe care ei le aplică, aşa cum fac în "recenziile" lor cei mai mulţi oameni, deşi toate acestea sunt într-adevăr prezente şi nu sunt în nici un caz de neglijat; acestea sunt însă cadrul în care uneori adevăratele comori ale sufletului ies la iveală, aici este sita fină prin care se separă oamenii.
În condiţii de extrem se poate observa până unde se poate ajunge şi în rău, dar şi în bine, realitatea mecanismelor psihologice omeneşti te loveşte dincolo de categorisirile şi explicaţiile teoretice pe care ţi le poate da un academician legat de comportamentele umane: este o realitate dură, dar simţi în ea gustul adevărului; te doare, dar te eliberează. Îţi dai seama că toţi le avem în noi, latent sau chiar manifestate, iar puse în condiţii potrivite ar putea lua forme din cele mai bizare.
Ar fi multe de spus... Sunt paragrafe sau pagini pe care ai putea discuta ore în şir. Singurul lucru pe care-l putem face este să mulţumim acestor oameni care au reuşit să treacă prin asta că au povestit şi că, datorită bogăţiei lor sufleteşti, au sintetizat în aşa fel aceste întamplări nefericite încât putem trage şi noi foloase de pe urma lor.
Aruncă o privire înăuntru !
Număr de pagini: 237
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu